Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB) a propus anumite acțiuni de politică pentru a explora pe deplin beneficiile potențiale ale Coridorului Economic China-Pakistan (CPEC) și pentru a crește veniturile din exporturi și pentru a spori capacitatea fiscală a guvernului.
Un studiu de caz privind Dezvoltarea Coridorului Economic (ECD) din Pakistan, publicat miercuri de ADB, a propus utilizarea mai eficientă și mai eficientă a infrastructurii de transport construită în cadrul CPEC pentru a maximiza rentabilitatea investiției prin transformarea acesteia într-o inițiativă multilaterală. De exemplu, a spus că conectivitatea economică și integrarea cu țările din Asia Centrală fără ieșire la mare ar putea oferi țărilor participante la CAREC acces eficient și efectiv la piețele globale prin portul Gwadar situat strategic.
Acest lucru ar putea ajuta Pakistanul să-și maximizeze locația strategică și să devină centrul economic din Asia Centrală, de Vest și de Sud. În acest context, legăturile cu țările CAREC ar putea fi consolidate, în special în ceea ce privește aspectele legate de comerț, cum ar fi standardele, măsurile sanitare și fitosanitare, procedurile vamale, regulile de origine, comerțul electronic și drepturile de proprietate intelectuală.
În consecință, Pakistanul ar putea crește veniturile din taxe și impozite, dezvoltând în același timp parteneriate economice reciproc avantajoase pentru creșterea veniturilor din export.
Obiectivul principal al ECD este de a spori competitivitatea și productivitatea economiilor pentru a promova un proces de dezvoltare mai înalt, mai durabil și incluziv. Odată ce ECD este instalat cu succes, ECD devine o bază regională solidă și diversificată prin atragerea de investiții în sectoare, cum ar fi producția, atât pentru piețele interne, cât și pentru cele de export. Prin acest proces, țările cu ECD de succes devin competitive și productive, ceea ce are ca rezultat reducerea sărăciei prin crearea de locuri de muncă.
Între timp, studiul a cerut, de asemenea, accelerarea dezvoltării celor nouă Zone Economice Speciale (ZES) planificate de-a lungul rutelor CPEC.
Având în vedere natura lor de risc ridicat și rentabilitate ridicată, ZES ar trebui dezvoltate pe baza celor mai bune practici globale și a cunoștințelor locale, cu scopul de a atrage industriile de apus din China, orientate spre export.
Creșterea salariilor din China și schimbarea politicii de la producția de lux la producția avansată din punct de vedere tehnologic au făcut ca producția de bunuri și servicii orientate spre export să nu fie fezabilă în China. Prin urmare, se așteaptă ca guvernul chinez să mute aceste industrii în alte țări în curs de dezvoltare. Pakistanul ar putea fi bine poziționat pentru a negocia relocarea unor astfel de industrii în condiții reciproc avantajoase.
Consultarea recentă dintre Pakistan și China privind acordul-cadru de cooperare industrială prin asociații comerciale în comun și dezvoltarea ZES este binevenită și ar putea promova activitățile industriale ale Pakistanului. Mai mult, guvernul pakistanez a notificat în decembrie 2020 o Autoritate la nivel înalt pentru o zonă cu tehnologie specială, cu Consiliul guvernatorilor condus de prim-ministru.
Acest lucru ar trebui să contribuie la stimularea dezvoltării zonelor tehnologice și a parcurilor industriale de înaltă tehnologie pentru a ajuta la revigorarea și diversificarea refacerii și exporturilor Pakistanului.
Studiul a sugerat, de asemenea, întreprinderea de reforme structurale pentru a elibera potențialul de dezvoltare a sectorului privat. Reformele structurale pentru sprijinirea sectorului privat vor spori competitivitatea, productivitatea și accesul Pakistanului la piața globală.
Ele ar putea fi esențiale pentru reducerea deficitului comercial mare și creșterea rezervelor valutare. Reformele posibile ar putea include raționalizarea reglementărilor comerciale și a impozitării; îmbunătățirea facilitării comerțului și a logisticii; creșterea dezvoltării capitalului uman și a eficienței pieței muncii și consolidarea incluziunii financiare împreună cu aprofundarea pieței de capital.
În plus, studiul a cerut și extinderea bazei de impozitare pentru a elibera potențialul de venituri fiscale al țării, îmbunătățind în același timp echitatea percepută a sistemului fiscal.
Estimarea Fondului Monetar Internațional sugerează că capacitatea fiscală a Pakistanului este de aproximativ 22,3% din PIB, ceea ce implică un deficit de venituri fiscale de peste 10% din PIB în exercițiul financiar 2019. Efortul fiscal estimat al Pakistanului la 0,52 în exercițiul financiar 2019 este semnificativ sub media țărilor în curs de dezvoltare (0,64) și țărilor cu venituri mari (0,76) comparate.
Măsurile recente ale guvernului de a lărgi sistemul fiscal sunt pași în direcția corectă. Dar s-ar putea face mai mult prin implementarea unei agende de reforme riguroase pentru a lărgi rețeaua fiscală, cum ar fi reducerea concesiunilor și scutirilor fiscale; abordarea deficiențelor structurale ale administrațiilor fiscale fragmentate; și îmbunătățirea conformității fiscale la nivelul întregii economii. În 2014, Guvernul Pakistanului a lansat Coridorul Economic China-Pakistan (CPEC)proiect. Investițiile planificate ale CPEC se ridică la aproximativ 62 de miliarde de dolari până în 2030. Dacă CPEC este implementat cu succes, Pakistanul își poate valorifica locația geopolitică strategică, își poate îmbunătăți conectivitatea economică regională și internațională, poate spori dezvoltarea industrială și poate deveni un centru economic pentru Centru, Sud și Vest. Asia, a adăugat studiul.
CPEC este o inițiativă de construire a conectivității economice și a integrării regionale între China și Pakistan.
bbabo.Net