Departamentul de Trezorerie al Statelor Unite a impus luni sancțiuni pentru mai mulți oficiali din Nicaragua, în ziua în care președintele Daniel Ortega a depus jurământul în urma unor alegeri foarte discutabile.

Departamentul de Trezorerie a anunțat că va îngheța activele americane ale ministrului apărării și ale altor cinci oficiali din sectoarele armate, telecomunicații și minerit. Ca și în cazul a zeci de oficiali nicaraguani care sunt deja sancționați, cetățenilor americani li se va interzice să aibă relații cu ei.

„Din aprilie 2018, regimul Ortega-Murillo a reprimat opoziția politică și demonstrațiile publice, ducând la peste 300 de morți, 2.000 de răniți și la închisoarea a sute de actori politici și societății civile”, potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei. „Peste 100.000 de nicaragueni au fugit de atunci din țară.”

Departamentul de Stat a declarat că Nicaragua „continuă să dețină 170 de prizonieri politici, mulți dintre cei deținuți suferind din cauza lipsei de hrană adecvată și de îngrijire medicală adecvată”.

Departamentul de Stat impune, de asemenea, restricții privind vizele pentru 116 persoane legate de regimul Ortega, „inclusiv primari, procurori, administratori de universități, precum și oficiali din poliție, închisori și militari”.

„Sistemul corupt de securitate și judiciar al lui Ortega i-a arestat pe acești indivizi pentru că practicau jurnalismul independent, lucrau pentru organizații ale societății civile, căutau să concureze la alegeri și exprimau public o opinie contrară ortodoxiei guvernamentale, printre alte activități considerate normale într-o societate liberă”, a declarat statul. Departamentul a scris.

„Președintele Ortega se va inaugura astăzi pentru un nou mandat prezidențial, dar alegerile predeterminate pe care le-a organizat pe 7 noiembrie nu îi oferă un nou mandat democratic”, se arată în declarație. „Doar alegeri libere și corecte pot face asta.”

Ortega a fost ales pentru un al patrulea mandat consecutiv la alegerile din 7 noiembrie, care au fost criticate pe scară largă ca o farsă, după ce șapte probabili contestatari ai lui Ortega au fost arestați și închiși în lunile dinaintea votului. Ceremonia sa de inaugurare a avut loc luni mai târziu.

„Vom continua să luptăm pentru apărarea oamenilor, astfel încât să aibă îngrijire medicală, educație și locuințe”, a spus fostul comandant sandinist în Piața Revoluției din Capitală, plină cu steaguri fluturate ale partidului său.

Ortega a cerut, de asemenea, ridicarea sancțiunilor împotriva Venezuelei și Cubei - ai căror lideri au participat la depunerea jurământului - și a spus că președintele american Joe Biden „are peste 700 de prizonieri politici”, cu referire la cei închiși în legătură cu asaltarea Capitala SUA acum un an.

Cu toate instituțiile guvernamentale în mâna lui Ortega și cu opoziția exilată, întemnițată sau ascunsă, liderul în vârstă de 75 de ani a erodat speranța care mai rămânea că țara ar putea reveni în curând pe o cale democratică. În schimb, el părea pregătit să testeze hotărârea comunității internaționale și să continue să-și bată din nas la sancțiunile și declarațiile de dezaprobare vizate ale acestora.

Regimul Ortega a fost lovit de runde de condamnare și sancțiuni de la vot.

Luni, ministrul de externe al Canadei, Mélanie Joly, a declarat într-o declarație că alegerile „au lipsit de legitimitate democratică, la fel ca și inaugurarea care are loc astăzi”.

„Canada își repetă apelul pentru ca regimul Ortega să-și inverseze cursul distructiv și să caute o soluție pașnică și democratică a crizei în curs”, a spus ea.

De asemenea, Joly a făcut aluzie la noi sancțiuni, în conformitate cu cele anunțate de SUA, declarând că Canada va „continua să folosească toate instrumentele noastre diplomatice pentru a trage la răspundere acest regim opresiv și cei care îi ajută”.

Guvernul Nicaragua a anunțat în noiembrie că se va retrage din Organizația Statelor Americane, după ce organismul regional a acuzat guvernul lui Ortega de acte de represiune și de fraudare a alegerilor.

Adunarea Generală a OEA a votat pentru a condamna alegerile, spunând că „nu sunt libere, corecte sau transparente și nu au legitimitate democratică”.

Douăzeci și cinci de țări din America au votat în favoarea rezoluției, în timp ce șapte, inclusiv Mexic, s-au abținut. Doar Nicaragua a votat împotrivă.

Poziția sfidătoare a lui Ortega a pus guvernele din America Latină în dilema de a decide dacă vor trimite reprezentanți la ceremonia de inaugurare.

Guvernul mexican, de exemplu, a spus în mod repetat duminică și luni dacă va trimite pe cineva.

Duminică, Mexic a spus că va trimite un oficial de nivel mediu în relații externe, apoi a spus că nu va trimite. Președintele Andres Manuel Lopez Obrador a declarat luni că nu este sigur, apoi a corectat și a spus că va trimite însărcinatul cu afaceri la Ambasada Mexicului din Managua.

Pe lista celor așteptați să participe se numără reprezentanți din China, Coreea de Nord, Iran, Rusia și Siria.

bbabo.Net