Arabia Saudită (bbabo.net), - Eman Quotah, originar din Jeddah, a scris „Bride of the Sea” pentru a explora problemele de identitate biculturală, dramele familiale și presiunile societale pe care le-a experimentat

DAMMAM: În timp ce Eman Quotah creștea pe coasta de vest a Arabiei Saudite în anii 1990, fiica unui tată Hijazi și a unei mame americane, ea tânjea să citească romane care să exploreze complexitățile vieții pe care o fată saudi-americană ca ea. a fost confruntat cu.

Incapabil să găsească povești despre problemele de identitate, presiunile societale și dramele familiale cu care era familiarizată, ea a decis să scrie ea însăși una.

Au trecut decenii pe măsură ce ea a scris, rescris și gândit fiecare ciornă. În 2020, ea și-a finalizat în sfârșit romanul de debut, „Mireasa mării”, cartea pe care și-a dorit mereu să o citească. Titlul ales de ea este porecla orașului Jeddah, care se traduce prin „sirenă” în arabă.

„Am scris un roman pe cât de saudit-american l-am putut realiza”, a spus ea pentru bbabo.net. „Cartea mea este despre saudiții urbani din Jeddah. Este atât de specific și există atât de multe alte experiențe saudite, nu vreau ca oamenii să creadă că încerc să reprezint toți saudiții.”

Povestea, care începe în anii 1970, este o saga de familie care se întinde pe patru decenii și două continente. Este o poveste de dragoste multidimensională plasată pe un fundal politic distinctiv, mereu prezent, care este la fel de adânc și misterios ca marea tulbure.

Un tânăr cuplu saudit, care sunt veri, se căsătorește și se mută la Cleveland, Ohio, pentru a studia. La scurt timp după nașterea fiicei lor, Hanadi, căsătoria se încheie. Numele mamei este Saeedah, care înseamnă „fericit” în arabă, dar este foarte tristă. Ea își schimbă numele, își răpește fiica și decide să se „ascundă” în SUA.

Tatăl, Muneer, care este jurnalist, se întoarce singur în Arabia Saudită. Ani mai târziu, Hanadi, care poartă și numele Hannah, fuge de mama ei. Călătoria ei ia o turnură surprinzătoare și ajunge în Arabia Saudită, deși nu în împrejurări ne-am putea imagina.

În fiecare capitol și locație, există o referire la un corp de apă, ceea ce pare deliberat. Pentru a scrie un roman saudit-american, Quotah a spus că a trebuit să-și creeze propria tradiție literară.

„Am luat mici fragmente din bârfe saudite adevărate și apoi le-am transformat într-un roman”, a spus ea. „A fost inspirat dintr-o poveste adevărată a unui prieten de familie, dar l-am romanizat pentru că am vrut să explorez alte teme și aveam întrebări despre cum ar fi să fi experimentat răpirea familiei.

„Nu este menit să reprezinte o anumită persoană sau experiența unei familii, ci doar acest fel de amalgamare a diferitelor lucruri și cred că faptul că este un roman m-a eliberat să creez o familie fictivă, dar o familie pe care nu am văzut-o până acum în romane. - o familie saudită.

„Familia tatălui meu este foarte numeroasă și s-au întâmplat mereu atâtea drame – această persoană nu vorbește cu acea persoană. Am simțit că era o pânză grozavă pe care poți picta un roman și am vrut să văd genul ăsta de familie într-o poveste.”

Ca un saudit-american care citi cartea, am fost uimit de modul în care narațiunea părea într-adevăr să amintească de poveștile fragmentate pe care le-am auzit în tinerețe; părea în același timp familiar și străin. În cele 312 de pagini ale sale, pictează un portret intim al unei familii saudit-americane care sunt depărtate de oceane - la propriu și la figurat.

Quotah locuiește acum în SUA și este mama propriilor ei copii multirasiali. Viața ei este o lume departe de casa copilăriei, dar a spus că încă se conectează cu ea.

Cartea a fost tradusă recent în arabă. Este limba tatălui ei, dar ea nu o mai folosește în mod regulat. Pentru a asigura acuratețea în timpul procesului de traducere, ea a căutat ajutor de la tatăl ei, care încă locuiește în Jeddah.

„Am trecut prin sistemul de învățământ saudit, așa că am citit literatura pe care am fost predate acolo, dar majoritatea cărților pe care le-am citit erau în engleză”, a spus ea. „Sincer, nu sunt un mare cititor de romane arabe.

„De obicei, când o carte este tradusă, scriitorul nu are nimic de-a face cu asta. Dar am întrebat dacă pot fi implicat, deoarece editorul era libanez și voiam să mă asigur că dialectul Hijazi este păstrat în arabă.

„Ca vorbitor bilingv, gândești mereu în două limbi, așa că făceam asta. Ce s-a întâmplat a fost că tata m-a ajutat. Am încercat să luăm lucruri care nu ni s-au părut Hijazi și am schimbat asta.”

Romanul include o întorsătură potențial controversată, care inițial a îngrijorat Quotah când a luat în considerare traducerea în arabă, dar ea simte că cititorii sunt pregătiți pentru asta.

„În ceea ce privește conținutul cărții, cred că cititorii saudiți, cred, sunt mai deschiși către perspective diferite decât cred oamenii că sunt”, a spus ea.„Nu mă simt îngrijorat că cititorii vor fi jigniți de nimic din carte. Cartea este menită să arate experiențele unei familii, dar și să vorbească despre secrete și adevăruri, iar acestea sunt teme cu care artiștii saudiți s-au ocupat de mult timp.”

Un lucru pe care unii cititori ar putea simți că lipsește din roman este orice referire la schimbările monumentale din Regat care au început în 2018 în ceea ce privește împuternicirea femeilor. Quotah a spus că nu se afla în țară când se întâmpla asta și că nu a vrut să scrie despre ei într-un mod care ar putea fi considerat neautentic. Ea a adăugat că și-ar dori să vadă alți autori să preia bagheta și să exploreze rolul evolutiv al femeilor saudite.

„Sper că vom vedea romane saudite care iau asupra a ceea ce se întâmplă în țară acum, dar în cartea mea, am simțit că aș putea să scriu cel mai sincer despre ceea ce am experimentat în perioada în care observam societatea saudită”, a spus ea. „Cartea este despre cum erau lucrurile înainte.”

bbabo.Net