Bbabo NET

Știri

Cinci lucruri de știut despre criza politică din Libia

Un blocaj politic din ce în ce mai adânc a stârnit temeri de instabilitate ulterioară în țara bogată în petrol și sfâșiată de conflicte.

Libia a fost cuprinsă de instabilitate de când o revoltă susținută de NATO l-a înlăturat pe vechiul conducător Muammar Gaddafi în 2011.

Țara bogată în petrol s-a împărțit între facțiuni în război din est și vest în 2014, dar anul trecut transferul de putere către un nou Guvern interimar de Unitate Națională (GNU) a stârnit speranțe pentru pace și reunificarea țării și a instituțiilor sale.

Acum, o nouă luptă pentru putere a stârnit temeri de instabilitate ulterioară, inclusiv revenirea administrațiilor paralele și riscul unei confruntări armate.

De ce au eșuat alegerile?

Abdul Hamid Dbeibah a fost instalat în martie anul trecut ca șef al GNU susținută de Națiunile Unite în capitala, Tripoli, și a fost însărcinat să conducă țara la alegerile naționale din 24 decembrie.

Dar, după luni de incertitudine, comisia electorală din ajunul scrutinului a sugerat să fie respinse, întrucât o comisie parlamentară însărcinată cu supravegherea procesului a declarat că este imposibil să se organizeze votul așa cum era planificat inițial.

Votul a fost în cele din urmă anulat pe fondul disputelor dintre facțiunile rivale cu privire la legile care guvernează sondajul și a dezacordurilor cu privire la candidați. Parlamentul din Tobruk, care a susținut în mare parte forțele estice în timpul războiului țării, a declarat GNU invalid.

Președintele Parlamentului, Aguila Saleh, care a fost candidat la președinție, a emis o lege care stabilește un prim tur al alegerilor prezidențiale, urmat de sondaje parlamentare o lună mai târziu.

Instituțiile politice au respins legea, acuzându-l pe Saleh că a adoptat-o ​​fără un proces parlamentar adecvat, în timp ce alții au respins organizarea votului prezidențial mai întâi, spunând că aceasta ar însemna că alegerile se vor reduce la un concurs de câștigător.

Care este cea mai recentă luptă pentru putere?

Joi, Camera Reprezentanților din Tobruk l-a numit pe fostul ministru de interne Fathi Bashagha ca noul prim-ministru, spunând că această decizie a urmat eșecul lui Dbeibah de a organiza urnele.

Bashagha a zburat la Tripoli de la Tobruk, mulțumindu-i lui Dbeibah pentru munca sa și promițându-se „să deschidă un nou capitol” și „a ajunge la toată lumea”.

Dar Dbeibah, care săptămâna aceasta a supraviețuit unei aparente tentative de asasinat, a respins încercările de a-l înlocui. El a spus că „nu va accepta nicio nouă fază de tranziție sau autoritate paralelă” și că va preda puterea doar unui guvern ales.

El a descris, de asemenea, mișcarea parlamentului ca o încercare de a intra în Tripoli prin forță și a promis că va elabora o nouă lege electorală pentru a rezolva criza politică.

Ce vrea administrația din Est?

Saleh și alți legislatori din Est au votat joi în favoarea unui set de amendamente constituționale care propun un nou plan pentru tranziția țării la un guvern ales democratic.

Amendamentele au în vedere crearea unei noi comisii electorale și numirea unui comitet de 24 de membri, reprezentând toate cele trei regiuni ale țării, pentru a elabora o nouă constituție.

Legislatorii au susținut, de asemenea, că mandatul guvernului lui Dbeibah s-a încheiat pe 24 decembrie. Ei spun că liderul interimar a devenit o figură polarizantă de când și-a anunțat candidatura prezidențială în noiembrie, încălcându-și angajamentul de a nu candida la alegeri când a fost numit prim-ministru interimar.

Bashagha este o figură puternică în vestul Libiei și se crede că are legături cu milițiile armate din Misrata care au jucat un rol cheie în apărarea Tripolii împotriva ofensivei militare din 2019 din est condusă de comandantul militar renegat Khalifa Haftar.

Ce pași a luat Dbeibah până acum?

Dbeibah a avertizat că numirea unui nou prim-ministru ar duce țara înapoi la „diviziune și haos”, după aproape doi ani de relativ calm.

El a cerut, de asemenea, proteste de stradă pentru a denunța numirea unui nou guvern de tranziție, adăugând că a început consultări pentru a conveni asupra unei noi foi de parcurs pentru organizarea alegerilor în iunie, data pe care misiunea ONU în Libia o dorește pentru un vot reprogramat.

Cum a reacționat ONU?

ONU, puterile occidentale și chiar unii membri ai parlamentului au cerut anterior ca Dbeibah să rămână în rolul său până la alegeri.

Întrebat în timpul unei conferințe de presă zilnice de joi dacă ONU a continuat să-l recunoască pe Dbeibah ca prim-ministru interimar după numirea lui Bashagha, purtătorul de cuvânt Stephane Dujarric a spus „răspunsul scurt este da”.

El a adăugat, totuși, că consilierul special al ONU pentru Libia, Stephanie Williams, s-a „întors la Tripoli, unde se angajează cu părțile interesate esențiale din Libia pentru a facilita un acord pe calea de urmat”.

„Încercăm să obținem detalii despre decizia luată de celălalt organism legislativ”, a spus Dujarric.

Cinci lucruri de știut despre criza politică din Libia