Premierul britanic Boris Johnson a declarat joi că criza din Ucraina a devenit „cel mai periculos moment” pentru Europa în ultimele decenii, în timp ce principalul său diplomat a purtat discuții înghețate cu omologul său din Moscova, care a spus că Kremlinul nu va accepta prelegeri din Occident.

Pe fondul blocajului, forțele ruse au desfășurat manevre mari la nord de Ucraina, în Belarus, parte dintr-o acumulare de peste 100.000 de soldați care a alimentat temerile occidentale cu privire la o invazie.

NATO a intensificat, de asemenea, desfășurarea militară pentru a-și consolida flancul estic, SUA trimițând trupe în Polonia și România. Un avion al Forțelor Aeriene Regale Britanice care transporta 350 de soldați a aterizat joi în Polonia într-o mișcare care a urmat ca Londra să trimită rachete antitanc în Ucraina pentru a-și consolida apărarea.

„Acesta este probabil cel mai periculos moment, aș spune în următoarele zile, în ceea ce este cea mai mare criză de securitate cu care s-a confruntat Europa de decenii și trebuie să o facem corect”, a spus Johnson la NATO. sediu la Bruxelles.

Johnson, care a zburat ulterior la Varșovia pentru a se întâlni cu prim-ministrul Poloniei, a spus că crede că președintele Vladimir Putin nu a decis încă ce ar putea face cu Ucraina, dar a adăugat că Occidentul trebuie să folosească „sancțiuni și hotărâre militară plus diplomație”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că a trimis o scrisoare ministrului rus de externe Serghei Lavrov, repetând o invitație la o serie de discuții privind îmbunătățirea securității europene.

Lavrov a dat un ton sever discuțiilor sale de la Moscova cu ministrul de externe al Marii Britanii Liz Truss, care a avertizat din nou Rusia că atacarea vecinului său „ar avea consecințe masive și va avea costuri grave”. Ea a cerut Kremlinului să respecte acordurile internaționale care îl angajează să respecte independența și suveranitatea Ucrainei.

Lavrov a respins grijile occidentale cu privire la acumularea de trupe ruse ca fiind „propaganda pură” și a menționat că Moscova nu va accepta prelegeri.

„Abordările ideologice, ultimatumurile și moralizarea sunt un drum către nicăieri”, a spus el, menționând că discuțiile sale cu Truss au marcat prima întâlnire a diplomaților de top ai țărilor în mai bine de patru ani ca Rusia-Marea Britanie. legăturile au fost devastate de otrăvirea în 2018 a fostului spion rus Serghei Skripal în Anglia, împreună cu alte tensiuni.

Rusia spune că nu are planuri de a invada Ucraina, dar dorește ca Occidentul să țină Ucraina și alte foste țări sovietice în afara NATO. De asemenea, dorește ca NATO să se abțină de la desfășurarea de arme acolo și să retragă forțele alianței din Europa de Est. SUA și NATO resping categoric aceste cereri.

Truss a reafirmat apelul către Moscova de a-și retrage trupele, în timp ce Lavrov a respins cererea ca fiind nepotrivită și a subliniat acumulările militare britanice și ale NATO în Europa de Est.

La un briefing înghețat ulterior, Lavrov a spus că a fost dezamăgit de întâlnirea pe care a descris-o drept o „conversație între surdo-muți”. El a spus că Truss a ignorat argumentele rusești, reflectând ceea ce el a descris drept o poziție „egoistă”.

El a batjocorit afirmațiile potrivit cărora Rusia așteaptă ca pământul să înghețe pentru a trimite tancuri în Ucraina, spunând că partea britanică a fost la fel de nereceptivă la argumentele Moscovei ca solul înghețat.

El a susținut că politicienii occidentali avivau tensiunile asupra Ucrainei pentru câștiguri politice interne. Rusia a plănuit întotdeauna să-și retragă trupele după manevre, a spus Lavrov, iar odată ce o va face, „Occidentul va stârni un scandal și va pretinde că a forțat Rusia să detensioneze”.

— Vinde aer cald, se răsti el.

Formarea Rusiei include desfășurarea de trupe pe teritoriul aliatului său Belarus pentru exerciții comune care au intrat joi într-o fază decisivă. Capitala ucraineană este situată la aproximativ 75 de kilometri (47 de mile) sud de granița cu Belarus.

Ministerul de Externe al Ucrainei a protestat împotriva exercițiilor navale rusești în Mările Negre și Azov, spunând că acestea au împiedicat transportul comercial. Kremlinul a răspuns că exercițiile sunt efectuate în conformitate cu dreptul maritim internațional.

Pe fondul avertismentelor de invazie ale Occidentului, oficialii ucraineni au încercat să proiecteze calm, îngrijorați de faptul că temerile legate de război vor destabiliza și mai mult economia fragilă a țării.

„Credem că concentrarea trupelor în apropierea graniței face parte din presiunea psihologică a vecinului nostru”, a declarat președintele Volodymyr Zelenskyi la o întâlnire a liderilor de afaceri. „Avem suficiente resurse și arme pentru a ne proteja țara.”

Rusia și Ucraina sunt blocate într-un conflict amar din 2014, când o revoltă populară l-a alungat din funcție pe liderul ucrainean prietenos cu Kremlinul. Moscova a răspuns anexând Crimeea și susținând apoi o insurgență separatistă în estul Ucrainei, unde luptele au ucis peste 14.000 de oameni.Un acord de pace din 2015 negociat de Franța și Germania a ajutat la încheierea ostilităților pe scară largă, dar frecventele înfruntări au continuat, iar eforturile de a negocia un acord politic au stagnat. Kremlinul a acuzat Kievul că a sabotat acordul de pace, iar oficialii ucraineni au spus în ultimele săptămâni că implementarea acestuia le-ar dăuna țării.

Consilierii de politică externă din Germania, Franța, Rusia și Ucraina poartă mai multe discuții joi la Berlin pentru a încerca să ajungă la o interpretare comună a acordului din 2015 și să planifice pași suplimentari.

Discuțiile fac parte din eforturile diplomatice reînnoite de a rezolva cea mai mare criză de securitate dintre Rusia și Occident de la Războiul Rece. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken s-a întâlnit cu Lavrov la Geneva, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron sa întâlnit cu Putin la Moscova înainte de a se îndrepta săptămâna aceasta la Kiev.

Cancelarul german Olaf Scholz plănuiește să viziteze Kiev și Moscova în perioada 14-15 februarie. El s-a întâlnit luni cu președintele american Joe Biden, care a promis că gazoductul Nord Stream 2 Rusia-Germania va fi blocat în cazul unei invazii. O astfel de mișcare împotriva conductei, care a fost finalizată, dar nu funcționează încă, ar dăuna Rusiei din punct de vedere economic, dar ar cauza și probleme de aprovizionare cu energie pentru Germania.

bbabo.Net