Ce putem face pentru a inversa tendința?

Pentru prima dată, oamenii de știință au încredere că impactul schimbărilor climatice provoacă din ce în ce mai mult deplasări în toate regiunile lumii. Cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), publicat pe 28 februarie, recunoaște că schimbările climatice sunt unul dintre câțiva factori multidimensionali care contribuie la mișcarea forțată astăzi și că „pacea și mobilitatea” sunt expuse unui risc semnificativ din cauza efectelor sale. Fără eforturi globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adaptare mai bună la efectele schimbărilor climatice, spun autorii, numărul persoanelor strămutate va crește în următoarele decenii.

Ultimii ani au fost unul dintre cei mai călduroși din istorie, cu precipitații peste medie, sezoane de furtună neobișnuit de active și incendii devastatoare. Centrul de monitorizare a deplasărilor interne (IDMC), ale cărui date și analize figurează în raport, a măsurat 30 de milioane de deplasări declanșate de vremea extremă în 2020. În ultimele săptămâni, mii de familii au fost dezrădăcinate, deoarece Brazilia a suferit inundații fulgerătoare și alunecări de teren catastrofale și Madagascar. a fost lovit de patru furtuni tropicale în tot atâtea săptămâni. Schimbările climatice vor face ca evenimentele naturale ca acestea să fie mai frecvente și mai intense în viitor.

Unii oameni se pot întoarce acasă după o perioadă scurtă de timp pentru a se recupera și reconstrui, alții rămân strămutați luni sau ani, sau nu se întorc niciodată acasă. La doi ani după ce ciclonul Idai a lovit Mozambic, de exemplu, peste 120.000 de oameni sunt încă fără adăpost. Deși majoritatea rămân în țările lor și nu trec granița, impactul schimbărilor climatice atinge fiecare regiune, așa că este o provocare globală care trebuie abordată colectiv. Cei mai vulnerabili pot rămâne prinși într-un cerc vicios prin care efectele schimbărilor climatice erodează reziliența pentru a face față pericolelor naturale sau factorilor de stres din mediu, împingând oamenii în deplasare, ceea ce le amplifică și mai mult vulnerabilitatea.

Răspunsul la aceste riscuri va necesita nu numai eforturi concertate pentru reducerea emisiilor și limitarea încălzirii globale, ci și investiții durabile în țările cele mai afectate pentru a ajuta la prevenirea și răspunsul la deplasări în fața schimbării climatice.

Statele fragile sau în curs de dezvoltare, care au contribuit adesea cel mai puțin la încălzirea globală, suportă greul impactului schimbărilor climatice, așa că este corect ca acestea să fie sprijinite financiar. Țările industrializate trebuie să-și onoreze promisiunea de a oferi 100 de miliarde de dolari anual pentru a sprijini măsurile de atenuare și adaptare în țările în curs de dezvoltare, un angajament care încă nu se materializează. Deși costurile deplasării nu sunt luate în considerare în mod explicit, un fond care să acopere „pierderile și daunele” nu a reușit să obțină un sprijin suficient, iar Scoția a fost singura națiune la COP26 de anul trecut de la Glasgow care a promis ceva pentru compensare. La viitoarea COP27 din Egipt trebuie luate angajamente mai mari, iar lumea va urmări.

Cu investiții flexibile și previzibile, pot fi dezvoltate măsuri locale, adaptative și durabile. Planificarea urbană, reforma funciară, infrastructura rezistentă, apărarea în caz de dezastre și sistemele de avertizare timpurie, de exemplu, pot contribui la reducerea vulnerabilității și la evitarea pierderii de locuințe, mijloace de trai și vieți.

Identificarea unor mijloace alternative de a-și câștiga existența care nu depind de pământ ar putea preveni viitoarea migrație forțată, dar atunci când dezastrele sau impactul climatic fac un loc nesigur sau nelocuibil, relocarea planificată poate fi singurele opțiuni adecvate. Un raport din 2021 comandat de Platforma privind deplasarea în caz de dezastre a constatat că relocarea planificată este un fenomen global care are loc în toate regiunile lumii. Mai multe pericole și diverși factori conducă la luarea deciziilor de relocare, potrivit raportului, dar aproximativ două treimi din cazurile chestionate au fost legate de pericole legate de climă.

Având în vedere tendințele actuale de creștere a nivelului mării, numărul comunităților care necesită relocare asistată sau relocare în altă țară va crește semnificativ în anii următori. Aceste abordări trebuie să includă participarea persoanelor expuse riscului și să fie conduse de o guvernare locală puternică. Într-o lume devenită mai izolată de pandemia COVID-19, investițiile în soluții locale vor fi mai importante ca niciodată.Lumea se trezește cu amenințarea schimbărilor climatice pentru planetă, dar provocările mobilității umane în acest context necesită o atenție globală mult mai mare, dacă nu se vor pierde ani de progres de dezvoltare câștigați cu greu. Pentru a construi un caz solid, avem nevoie de o bază solidă de dovezi. IDMC, la rândul nostru, va continua să monitorizeze fenomenul și să evidențieze cele mai bune practici din întreaga lume. De asemenea, folosesc această ocazie pentru a solicita un raport dedicat IPCC privind legătura dintre schimbările climatice, migrația forțată și strămutarea. O investigație științifică a modului în care schimbările climatice interacționează cu alți factori sociali, economici și politici pentru a influența mobilitatea umană este necesară pentru a pune bazele unei acțiuni eficiente și a investițiilor durabile.

Există soluții, dar sunt necesare date mai fiabile și solide pentru a ne concentra acțiunile. Numărul de persoane forțate să fugă, condițiile, nevoile și aspirațiile acestora, durata și gravitatea deplasării lor și riscul unei viitoare mișcări forțate trebuie să fie mai bine cuantificate, astfel încât guvernele și comunitatea internațională să poată planifica și răspunde în consecință.

În timp ce privim spre COP27 mai târziu în cursul anului, când liderilor li se va oferi o ultimă șansă de a acționa înainte de a fi prea târziu, sperăm ca acest raport să inspire un angajament urgent și reînnoit. După cum concluzionează autorii: „Dovezile științifice sunt fără echivoc: schimbările climatice reprezintă o amenințare la adresa bunăstării umane și a sănătății planetei. Orice întârziere ulterioară a acțiunii globale concertate va pierde o fereastră scurtă și care se închide rapid pentru a asigura un viitor viabil.”

Părerile exprimate în acest articol sunt ale autorului și nu reflectă neapărat poziția editorială a lui .

bbabo.Net