Încurcătura consecințelor umanitare declanșate de războiul din Ucraina include numeroase efecte asupra sectorului sănătății – spitale distruse, sute de morți și răniți și condiții de viață precare. Situația se înrăutățește dacă ținem cont de faptul că pandemia de coronavirus nu s-a încheiat, iar țara est-europeană a fost una dintre cele mai proaste mersuri în lupta împotriva Covid din toată Europa.
Războiul, desigur, a determinat autoritățile naționale de sănătate să nu mai raporteze cifrele privind criza de sănătate. Cel puțin din 25 februarie – a doua zi după invadarea țării de către Rusia – nu mai există date actualizate despre boală, confirmă lui Folha platforma Our World in Data, de la Universitatea Oxford, o referință mondială în colectarea de date globale.despre boală.
Când a izbucnit războiul, Ucraina trecea prin cel de-al cincilea val al pandemiei, deși media cazurilor și deceselor a început să scadă. Cu o istorie de ezitare la vaccinare, acces redus la imunizatori și dispută geopolitică largă cu privire la vaccin, a fost una dintre țările europene cel mai puțin vaccinate: doar 35% din cei 44 de milioane de locuitori finalizaseră primul program de vaccinare.
Acum, țara se confruntă cu două crize de sănătate care se suprapun, spune Eliseu Alves Waldman, epidemiolog și profesor la USP. „Pe de o parte, infrastructura sanitară a fost zguduită, o bună parte din resursele umane au devenit refugiați și există și probleme de sănătate mintală”, explică el. „Pe de altă parte, există un proces de mișcare intensă a populației, cu locuințe precare și fără ventilație, medii favorabile transmiterii bolilor respiratorii [precum Covid]”.
Campania de vaccinare din Ucraina a început târziu – în ultima săptămână a lunii februarie a anului trecut, la aproape două luni de la începerea oficială a imunizării în țările Uniunii Europene (UE), bloc pe care Kievul își propune să îl integreze. Țara se pregătea să autorizeze vaccinarea copiilor cu vârste între 5 și 11 ani când a venit invazia. Într-o încercare întârziată de a crește ratele, guvernul lui Volodymyr Zelensky i-a recompensat chiar pe cei care au ales să primească vaccinul.
Prin programul ePidtrymk (suport epidemiologic), persoanele vaccinate peste 14 ani aveau dreptul la 1.000 grivne (166 R$), sumă care putea fi folosită pentru achiziționarea de cărți, bilete de film și teatru, transport public și medicamente. Rata vaccinaților a crescut modest, de la 33,1% la 34,6%, la o lună de la implementarea strategiei, care ar urma să dureze până în decembrie anul curent.
Așa cum face acum pentru a negocia pentru ajutor logistic, militar și economic pentru a se confrunta cu trupele ruse pe teritoriul său, Zelensky a cerut în mod repetat sprijin european pentru a asigura accesul la vaccinuri - și a fost frustrat de multe ori. Țara a intrat în parteneriate cu companii farmaceutice chineze și a primit și doze prin mecanismul Covax, condus de OMS (Organizația Mondială a Sănătății), dar întotdeauna în volum insuficient pentru acoperirea vaccinală.
Cu zeci de mii de militari staționați la graniță în acel moment, Rusia a intrat și ea în câmpul vaccinurilor. Când Zelensky se chinuia să-și facă imunizări, deputatul pro-Moscova și oligarhul Viktor Medvedchuk, un vechi prieten al lui Vladimir Putin, l-a vizitat pe liderul rus și a țesut un acord de transfer de tehnologie pentru vaccinul rusesc Sputnik către un producător de droguri ucrainean cu sediul în Harkiv, bombardat astăzi de trupele ruse.
Kievul a emis apoi un decret care a interzis înregistrarea vaccinurilor produse în Rusia. Autoritățile din țară, inclusiv președintele, au spus că este o armă hibridă a Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a dăuna și a demoraliza guvernul local. Moscova, prin canale TV aliniate, a replicat că Zelensky a permis ucrainenilor să moară pentru un refuz insistent de a folosi medicina inamicului.
Scenariul precar al combaterii Covid a făcut ca o mare parte a populației să nu fie protejată minim împotriva condițiilor grave ale bolii. Iar valul de refugiați din conflict — 2,1 milioane, conform celor mai recente date de la Națiunile Unite — migrează în principal către țările vecine care nu sunt exemplare în problema imunizării.
Polonia, unde au plecat deja 1,3 milioane de refugiați, are 58,8% vaccinate. Ungaria, destinație de 203 mii, vaccinată 64%. Rusia, unde au migrat 100.000, nu ajunge la 50%. Deja Moldova, destinație de 82 de mii, are 26% timid cu primul program complet de vaccinare.
Acest scenariu adaugă un alt nivel de îngrijorare asistenței medicale care trebuie oferite refugiaților. Henry Rodriguez, șeful proiectului Medici fără frontiere (MSF) din Roraima, care vizează refugiații venezueleni, spune că guvernele vor trebui să organizeze sisteme extinse de triaj, acordând prioritate femeilor însărcinate, copiilor și celor cu boli cronice.
bbabo.Net